Ministrul de Finanțe contrazice Consiliul Fiscal

„Da, am citit opinia Consiliului Fiscal, am ținut legătura cu dumnealor în această perioadă, le-am oferit datele necesare și le-am dat cât de repede am putut, suntem conștienți de timpul limitat avut la dispoziție”, a declarat vineri Dragu la dezbaterea pe bugetul anului viitor, în cadrul comisiilor reunite de buget-finanțe din Parlament.

Ea a fost întrebată dacă a citit opinia Consiliului Fiscal, care a dat miercuri aviz nefavorabil bugetului și a avertizat că proiectul consemnează o abatere deliberată și de amploare de la regulile fiscale și poate conduce la derapaje pe deficit a căror corectare va genera probabil costuri economice și sociale mai mari decât beneficiile pe termen scurt ale relaxării fiscale.

Ministrul Finanțelor le-a explicat parlamentarilor că estimarea veniturilor pentru 2016 a fost făcută pe baza realizărilor de anul trecut, însă a precizat că modelul macroeconomic nu a luat în considerare efectele de runda a doua a măsurilor fiscale aprobate în acest an. Astfel, în evoluția anului viitor, Finanțele se așteaptă la rezultate superioare în ceea ce privește colectarea veniturilor, iar efectele de runda a doua urmează să fie semnificative, care vor aduce venituri suplimentare.

Toodată, a punctat că Finanțele și Comisia Națională de Prognoză au un model macroeconomic mai extins decât Consiliul Fiscal.

„Aș adauga că suntem foarte aproape de estimările colegilor de la Comisia Europeană. Cei de la Comisie lucrează pe un model foarte extins cu privire la venituri și modelul macroeconomic. Am discutat și cu reprezentanții Fondului Monetar Internațional, care ne-au spus că au revizuit modelul și cifrele și ajung la o creștere a angajării pentru 2016 aproape identică cu a noastră. (…) Ne-au spus că la creșterea numărului locurilor de muncă nu văd 1,5%, ca în toamnă, ci o creștere de 3%, deci ne-am apropiat foarte mult de ei în prognoză. Și ei lucrează pe modele economice extinse”, a precizat Dragu.

Consiliul Fiscal nu susține câtuși de puțin o astfel de abordare a politicii fiscal – bugetare, măsurile adoptate având un impact permanent asupra deficitului bugetar, generând un derapaj a cărui corectare ulterioară prin măsuri de consolidare fiscală, așa cum arată teoria economică, estimările empirice de la nivel internațional și însăși experiența României din ultimii 10 ani, „este probabil să genereze costuri economice și sociale care să depășească efectele pozitive pe termen scurt ale relaxării fiscale”, potrivit opiniei publicate miercuri de organizație.

„Din punctul de vedere al Consiliului Fiscal, construcția bugetară aferentă anului 2016 (dar și proiecția acesteia pe termen mediu) reprezintă un exemplu de manual pentru tot ceea ce Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare nr 69/2010 (LRFB)e ra menită să prevină – legiferare concomitentă a unor reduceri de taxe și a unor majorări de cheltuieli, ambele cu impact bugetar permanent, de natură să creeze premisele unei abateri de durată și foarte dificil de corectat de la echilibrul bugetar, obiectiv față de care România s-a angajat atât prin legislația națională în domeniu (LRFB), cât și prin semnarea unor tratate europene”, afirmă instituția.

Evaluările Consiliului fiscal indică o probabilitate ridicată de apariție a unui gap negativ de venituri la nivelul anului 2016 (de 0,3% din PIB), având drept sursă o probabilă supraevaluare a veniturilor din TVA.

La nivelul anului 2017, lipsa de corelație între dimensiunea cofinanțării necesare și volumul intrărilor preconizate de fonduri europene, la care se adaugă cea între dinamica cheltuielilor de asistență socială și cea a punctului de pensie implică, în plus, o subestimare probabilă a cheltuielilor cu circa 0,5% din PIB.

În aceste condiții, riscul de depășire a nivelului de referință de 3% din PIB și de reintrare în procedură de deficit excesiv apare drept semnificativ în 2016 și cu atât mai mult în 2017, construcția bugetară curentă furnizând doar minime marje de siguranță în acest sens, cel mai probabil localizate tot la nivelul cheltuielilor de natura investițiilor.

Bugetul aferent anului 2016 încorporează impactul modificărilor Codului Fiscal, precum și majorările salariale din sectorul public legiferate în a doua parte a anului 2015, acestea împreună determinând o majorare a deficitului în proiectul de buget la 2,8% și 2,95% din PIB, în bază cash, respectiv în conformitate cu metodologia europeană (ESA 2010) (de la un nivel preliminat la nivelul anului 2015 de 1,2% din PIB atât în bază cash cât și în conformitate cu metodologia europeană).